. emblema Tymes Tours, link spre www.tymestours.ro

tymes tours

agentie de turism & tour-operator in Timisoara
servicii turism pentru firme (corporate customers / B2B)

Valea Cernei, drumetie montana in Carpati la superlativ
.

Valea Cernei, cea mai frumoasă vale din Carpaţi

o vale de basm în miez de Carpaţi, la graniţa dintre Banat şi Oltenia

imagini şi detalii despre frumuseţile Văii Cernei, şi cum pot fi ele descoperite prin trasee de drume ţie montană

 dist
dist

pesteri in Ciucevele Cernisoarei Izvorul Cernei (Izbucul Cernei) Izbucul Cernei, cel mai puternic izvor din România prin padurile Cernei clasic à la Valea Cernei: bucatarie in pestera

istorie in Valea Cernei: patraula (poteca granicereasca)


foto: colecţia tymes tours

start album     imaginea anterioara imaginea urmatoare     ultima imagine

Pe "patraula" din Valea Cernei

Oricât de izolată şi de sălbatică era Valea Cernei (şi) în trecut, aici au avut loc destule episoade istorice demne de menţionat. Porţiunea mediană a Cernei a jucat rol de graniţă între imperii: între cel Habsburgic şi cel Otoman, şi după 1877, între Austro-Ungaria şi Regatul României. Pe malul Cernei patrulau deci grănicerii; deşi după 1790, după ultimul război, austriecii şi turcii au încetat activităţile belicoase şi deci nu exista riscul unui atac la graniţă, totuşi zona rămânea una predilectă atât pentru contrabanda cu diverse mărfuri (mai ales cu sare), dar şi ca loc ideal de ascunzătoare pentru tot felul de elemente certate cu legea.

Grănicerii ce ţineau de Austria (deci, de Banat) au amenajat cât-de-cât o potecă pe care patrulau zilnic, în schimburi; poteca există şi azi, şi este cunoscută în continuare drept "patraula". În unele locuri ea traversează zone stâncoase, şi a trebuit deci tăiată în stâncă – ca aici, la Piatra Puşcată (bănuim deci că s-a folosit dinamita în acest caz). O inscripţie în germană – se află chiar pe potecă, o puteţi vedea în spate-stânga de omul ce stă pe marginea falezei de piatră, şi este redată mărită în medalionul din partea de jos a pozei – informează în germană că acest drum a fost deschis în 1839 ("... ERÖFFNET IM JAHRE 1830").

Patraula există şi azi, în totalitate; unele porţiuni sunt acum destul de îmburuienite (au crescut rugi de mure, s-au mai prăbuşit arbori peste potecă) dar chiar şi aşa practicabile. Multe alte porţiuni sunt însă în stare perfectă, ca acum aproape 200 de ani, căci localnicii le folosesc intens. Patraula merge paralel cu Cerna, şi paralel cu şoseaua de pe malul celălalt. Patraula constituie un excelent – şi foarte uşor – traseu pentru plimbare pe Valea Cernei (dificultatea este atât de mică, încât e greu de numit "drumeţie"), prezentând următoarele avantaje:

    merge aproape orizontal (deoarece urmăreşte râul Cerna), cu urcuşuri şi coborâşuri nesemnificative
  • în ciuda apropierii relative de şosea oferă o linişte aproape perfectă (cea mai mare parte a timpului turistul nici nu şi-ar imagina ce aproape e şoseaua)
  • oferă imagini frumoase asupra sălbăticiei Văii Cernei, trecând pe la gura unor interesanţi afluenţi ai Cernei: Iuta (chei), Prisăcina (chei spectaculoase, la gura de vărsare a Prisăcinei există şi o moară de apă), Drăstănic (care în perioadele ploioase prezintă o frumoasă cascadă chiar lângă potecă); zona este virgină, pădurea de aici nu a fost niciodată exploatată industrial (nu există nici un drum forestier pe aici)

Practic parcurgerea patraulei este cea mai uşoară plimbare pe Valea Cernei. Nu am prezentat-o în mod deosebit în cadrul excursiei noastre pe Valea Cernei, dar poate consitui oricând un obiectiv interesant pentru cei cărora le lipseşte orice veleitate de "montaniard" şi vor doar să se destindă în natură, printr-o plimbare lejeră de 1-2 ore.


catune in Muntii Cernei: biserica de la Scarisoara Vf. Vlascu Mic din Muntii Cernei urcus spre Vf. lui Stan, pe lapiezuri crovurile din Muntii Mehedinti: Crovul Beletina crovurile din Muntii Mehedinti

Valea Cernei are multe caracterestici care o individualizează net între nenumăratele văi ale Munţilor Carpaţi. Din multe puncte de vedere Valea Cernei este o colecţie in situ, o lecţie pe viu despre geologie, floră şi faună. Şi nici istoria nu a ocolit aceste locuri. Întreaga zona a fost inclusă în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei.

Bazinul Cernei este încadrat general pe direcţia NE – SV, fiind delimitat de culmile principale ale următoarelor grupe montane: spre NV Munţii Godeanu şi prelungirea lor, Munţii Cernei, iar spre SE Munţii Vâlcan (o mică porţiune) şi Munţii Mehedinţi. Din punct de vedere administrativ şi istoric bazinul superior aparţine în întregime regiunii Oltenia, zona mijlocie a Cernei este împărţită între Oltenia (versantul estic, stâng) şi Banat, iar partea inferioară ţine doar de Banat. O menţiune specială pentru afluentul principal Belareca: acest râu destul de mare este afluentul cel mai important al Cernei dar, deoarece străbate o regiune care are alte caracteristici (şi este mai puţin spectaculoasă decât zona Cernei propriu-zise), Belareca nu face obiectul prezentării de faţă.

Pe hartă se observă că Cerna taie Carpaţii în lungime, şi nu în lăţime. Acest fapt se datorează unui accident tectonic – Valea Cernei străbate un mare graben (o afundare a straturilor geologice), care se poate de fapt urmări şi spre est, prin acelaşi graben curge şi Jiul superior, precum şi Lotrul. Această falie despică în lungime o bună bucată din Carpaţii Meridionali.

Deja izvoarele râului Cerna merită în sine o discuţie amănunţită (pe care însă o prezentăm la imaginile respective). O parte din izvoare pornesc de la peste 2000 de metri altitudine, din căldările glaciare din Munţii Godeanu; ne aflăm în plină zonă alpină, dominată de un relief glaciar pe care nu l-am fi aşteptat în bazinul Cernei. Zona este ideală pentru drumeţie, dar izolarea este totală – nici un suflet nu întâlneşti pe aici, şi nici o cabană. O altă parte a izvoarelor provine din subteranul carstic – prin "Izbucul" Cernei. Din apele acestor două surse ia naştere Cerna, râul de legendă. În această zonă peisajul este dominat de "ciuceve" – creste abrupe de calcar ce ţâşnesc din lunca Cernişoarei; fiecare dintre ciuceve poate fi asemuită unui "şvaiţer", fiind ciuruită de nenumărate peşteri mici.

Cam pe la mijlocul traseului râului peisajul se schimbă spectaculos, căci rocile majoritare de până acum (şisturi cristaline) sunt înlocuite de calcare – calcarele devin cvasimajoritare pe partea stângă (în Munţii Mehedinţi), dând naştere unui spectaculos relief carstic, cu canioane (majoritatea seci), abrupturi de calcar alb, doline, polii, uvale, peşteri. O menţiune deosebită o merită "crovurile", cele mai mari depresiuni carstice din România. Crovul Beletina, Crovul Mare, Crovul Medvedului se prezintă ca nişte stadioane imense; fundul depresiunilor este acoperit în cea mai mare parte de o iarbă măruntă, în timp ce versanţii constă în stâncării cu lapiezuri, pe care se chinuie să se instaleze o pădure de fagi piperniciţi şi de pini negri. Cam prin această zonă se observă şi influenţele sudice în climă, căci flora şi fauna prezintă specii mai puţin sau deloc întâlnite în alte părţi din Carpaţi.

În dreptul zonei cu crovurile, dar pe partea Munţilor Cernei, găsim o zonă care, deşi extrem de sălbatică şi de izolată, a fost locuită în vechime destul de intens; cătunele din Munţii Cernei, fermecătoare în izolarea lor în acest cadru natural de cinci stele, constituie obiective excelente ce se cer a fi descoperite de către turişti. Cătunele sunt separate de văi adânci (afluenţi de dreapta ai Cernei), adesea adevărate chei şi canioane: Cheile Prisăcinei, Cheile Drăstănicului, Cheile Bedinei etc.

În această zonă mijlocie a Cernei pe ambele părţi ale râului există multe poteci vechi, ce duc spre cătune, sălaşe de vară sau spre stâne; majoritatea acestor poteci constituie excelente trasee de drumeţie montană.

Caracterul meridional al vegetaţiei şi faunei (şi implicit al întregului peisaj) este evident şi pentru ochiul profan, şi devine din ce în ce mai puternic pe măsură ce înaintăm către sud, spre Herculane. Muntele Domogled reprezintă punctul de maximă expresie a acestor caractere meridionale. De altfel Domogledul, ce se înalţă abrupt chiar deasupra staţiunii Băile Herculane, găzduieşte o veche şi interesantă rezervaţie naturală. Valea Cernei în zona Herculane este din nou foarte potrivită pentru drumeţie; există aici o sumedenie de trasee de drumeţie montană, pe ambii versanţi, iar baza de cazare este bine reprezentată la Herculane. În plus, vechea staţiune – azi ruinată, întregeşte în plan cultural şi istoric obiectivele turistice ale Văii Cernei.

Lângă gara din Herculane Cerna primeşte cel mai mare afluent al său, Belareca; acesta are un bazin de dimensiuni apropiate cu ale Cernei, dar peisajul este de cu totul altă natură.

De la Herculane Cerna părăseşte zona montană spectaculoasă – ea curge acum pe sub versanţii blânzi, cu păduri şi pajişti, ai Munţilor Almăjului, doar pe stânga ultimele prelungiri ale Munţilor Mehedinţi mai prezintă zone stâncoase sau pietroase. Pe această ultimă porţiune Cerna este însoţită şi de o şosea importantă (drum european) precum şi de magistrala de cale ferată, ceea ce îi răpeşte din farmecul natural. Brusc, la Orşova, se termină totul: Cerna se varsă în Dunăre; apele sale se contopesc cu cele ale fluviului, zăgăzuite aici într-un imens lac de acumulare, datorită barajului hidrocentralei Porţile de Fier. Orşova constituie şi poartă de intrare în regiunea Clisurii (Defileul Dunării), o altă zonă de mare valoare peisagistică. De fapt această alăturare de zone interesante în sudul Banatului constituie una dintre atracţiile zonei – în orice direcţie ai lua-o, găseşti ceva demn de văzut

În încheiere: nu se ştie exact cine a spus / scris pentru prima oară că Valea Cernei ar fi cea mai frumoasă vale din Carpaţi. Însă aceasta este aprecierea unanimă a celor ce au drumeţit prin munţii României.

programe turistice (oferte Tymes Tours) care includ această zonă sau temă


un pachet (program) turistic deosebit în Valea Cernei şi la Herculane

Ce căuta Sissi la Herculane? este titlul ales pentru o excursie scurtă, de week-end, pentru invitaţii din străinătate ai firmelor; în câteva drumeţii uşoare cunoaştem o bună parte din tezaurul natural al Văii Cernei.
[detalii ... ]   [imagini ... ]


staţiunea istorică Herculane se află în Valea Cernei

În această excursie de 1 zi la Herculane, în Clisura Dunării şi prin satele gugulanilor atingem Cerna doar tangenţial (timpul fiind limitat, iar focusul pe Clisură); dacă vreţi să petreceţi mai mult timp în Valea Cernei putem modifica programul.
[detalii ... ]   [imagini ... ]






tymes tours este proprietatea SC Tymes Globetrotter SRL
Str. Lisabona nr. 7/1A, Timisoara, RO 300603, info@tymestours.ro
Licenta turism 3196/2004